Data publicării: 24.11.2004
Unde se duc banii cānd se duc?
Se poartă discuţii aprinse referitoare la sistemul īmpovărător de taxe şi impozite care apasă asupra bugetului organizaţiilor şi frānează creşterea economică. Se insistă īn mod nejustificat asupra impozitului pe profit, care, dealtfel, a fost redus de la 25% la 19% (īncepānd cu anul 2005). De fapt, aşa cum ştie toată lumea, contribuţiile sociale şi impozitul pe venit sunt taxele care atārnă ca o piatră de moară de gātul īntreprinzătorilor.
Iar acestea nu se vor diminua prea curānd īntr-un mod substanţial. Şi, pentru că o pondere importantă īn volumul taxelor salariale o are contribuţia de asigurări sociale, vom spune ceva mai multe despre ea.
De cele mai multe ori se asociază CAS-ul (contribuţia de asigurări sociale) cu pensiile, deşi din bugetul asigur ărilor sociale de stat se asigură finanţarea şi a altor drepturi de asigurări sociale (concedii medicale, concedii de maternitate, de īngrijire a copilului,etc.).
Asocierea nu este īntāmplătoare deoarece, īn mod evident, ponderea pensiilor īn total buget asigurări sociale este importantă.
De ce cota de CAS este atāt de mare?
Deoarece sistemul de asigurări sociale de stat funţionează pe principiul solidarităţii sociale, ceea ce īnseamnă că cei care realizează venituri īn prezent susţin financiar pe cei care au muncit īn trecut, cu promisiunea că, la rāndul lor, vor fi susţinuţi din veniturile generaţiilor viitoare.
Sistemul se mai numeşte "pay-as-you-go" (PAYG) adică, īntr-o traducere literală, "plăteşti pe măsură ce mergi". Este un sistem aşa numit "un-funded", adică nesusţinut de fonduri de acumulare (nu se bazează pe economisire).
Sistemul a apărut īn sec. 19 īn Germania condusă īn acea vreme de Bismark. La acel moment sistemul era chiar profitabil deoarece speranţa de viaţă era redusă şi coincidea aproape cu vārsta de pensionare. Sistemul s-a extins īn Europa şi funcţionează şi īn prezent.
Īn ţările īn care piaţa de capital a avut o dezvoltare semnificativă, au apărut şi sistemele de pensii private (obligatorii sau opţionale) care se bazează pe acumularea şi investirea unor economii individuale. Acestea sunt sistemele numite "fully funded" (FF), deoarece se bazează pe procesul de economisire.
De ce sistemul PAYG nu mai este eficient şi/sau suficient?
Sunt mai multe motive, din care două foarte evidente:
- Tendinţa accentuată de īmbătrānire a populaţiei
- Creşterea speranţei de viaţă
Cu alte cuvinte creşte atāt numărul persoanelor pensionate comparativ cu cele active cāt şi perioada pentru care trebuie acordat ajutorul financiar (pensia).
Ce se īntāmplă īn jurul nostru?
Se īntāmplă că tot mai multe ţări europene au īnceput să-şi reformeze sistemele de pensii, astfel īncāt să răspundă previziunilor pesimiste făcute de către experţi. Aceştia din urmă estimează că cheltuielile cu pensiile ar putea atinge cote ameţitoare īn PNB-ul statelor europene, datorită numai celor doi factori enumeraţi mai sus.
O situaţie preluată dintr-un studiu īntocmit la īnceputul anului 2004 de către Institutul de reforme sociale şi economice din Slovacia,arată raportul dintre sistemul PAYG şi sistemul FF obligatoriu (care la noi se numeşte sistemul de pensii private). La acest sudiu noi am adăugat situaţia Romāniei, cu cotele propuse pentru anul 2005.
Ţara |
Sistemul PAYG
(% din venitul brut) |
Sistemul FF
(% din venitul brut) |
Anul introducerii sistemului FF |
Kazahstan |
0 |
10 |
1998 |
Ungaria |
22 |
6 |
1998 |
Polonia |
12,22+13 |
7,3 |
1999 |
Lituania* |
18 |
2 |
2001 |
Croatia |
14,5 |
5 |
2002 |
Estonia |
16 |
6 |
2002 |
Rusia** |
24 |
4 |
2002 |
Slovacia |
9+6+4,75 |
9 |
2005 |
Cehia |
26 |
0 |
- |
Slovenia |
24,35 |
0 |
- |
Romānia*** |
7,5+20-30 |
2 |
2006 |
* Cota alocată sistemului FF va creşte la 10% din 2007 p ānă īn 2010 astfel īncāt contribuţiile pentru cele două sisteme vor fi egale 10% +10%.
** Cota alocată sistemului FF va creşte la 6% p ānă īn 2006 astfel īncāt contribuţiile pentru cele două sisteme vor fi 22% +6%.
*** Cota alocată sistemului FF va creşte la 6% din 2008 p ānă īn 2016 astfel īncāt contribuţiile pentru cele două sisteme vor fi 23,5-33,5% +6%.
După cum se poate vedea cotele de CAS din Rom ānia sunt cele mai mari, după cele ale Poloniei. Paradoxal, conform unui studiu WorldBank, cheltuielile cu pensiile sunt īn Romānia la jumătate faţă de media ţărilor europene, prin raportare la PNB (produsul naţional brut). Īn această situaţie cota ridicată de CAS din Romānia apare ca fiind nejustificat de mare. Evident, se poate spune că sumele nu se colectează integral, ceea ce determină o cotă reală (prin raportare la baza de calcul) mai mică. Este vorba de un cerc vicios: cu cāt cota de CAS este mai mare, cu atīt rata de colectare este mai mică.
Este īnsă loc de mai bine, ceea poate īnsemna atāt reducerea cotelor de CAS cāt şi o mai bună colectare şi administrare a fondurilor. Ne este greu să facem īn acest moment un pronostic īn această privinţă, dar promitem să revenim asupra acestui subiect.
/
