Data publicării: 21.12.2004

 

Poate că are o rezonanţă mai puţin plăcută în mintea noastră, dar, trecând peste asta, e bine de ştiut că Îîndoctrinarea are un rol important în asigurarea mecanismului de coordonare. Desigur, putem găsi şi un alt nume.să zicem socializare..dar, în esenţă, ceea ce se urmăreşte este "impregnarea" individului cu o serie de valori şi norme acceptate.

 

Uneori îndoctrinarea se realizează înafara cadrului organizaţiei. Este cazul, spre exemplu, al profesiilor care sunt guvernate de coduri de etică/de conduită (contabil, jurist, medic,etc). Subscrierea voluntară la astfel de coduri influenţează mai târziu modul în care angajatul se raportează la sarcinile sale de muncă. Putem identifica două cazuri extreme:

• primul are în vedere situaţia în care angajatul a subscris doar formal la valorile şi normele unui cod de conduită profesională; în consecinţă el va genera incertitudini în ceea ce priveşte comportamentul său profesional şi va determina crearea unor mecanisme de coordonare compensatoare.
• cel de-al doilea are în vedere situaţia în care angajatul, adept convins al valorilor şi normelor promovate de un cod de conduită, este pus în faţa unor evenimente care intră în conflict ireconciliabil cu normele respectivului cod, obligându-l să facă o alegere.

 

Revenind la termenul de socializare, el se referă cu predilecţie la activităţile de integrare a angajatului în cadrul organizaţiei. Este momentul în care acesta învaţă valorile organizaţiei, normele şi comportamentul acceptat. O bună parte a procesului se desfăşoară informal. Partea formală este asigurată prin documente specifice cum ar fi Regulamentul de ordine interioară sau Manualul angajatului.

 

Practic, socializarea se realizează în diferite moduri:

• Numirea unui îndrumător
• Participarea la evenimente sociale, sportive, culturale
• Participarea la conferinţe, seminarii,etc
• Rotaţia posturilor

 

 

Îndoctrinarea este importantă pentru posturile care au un rol critic în desfăşurarea activităţilor organizaţiei şi/sau pentru posturile care sunt înafara sediului central (cum este cazul posturilor de conducere din cadrul subsidiarelor aflate în ţări străine). Datorită faptului că astfel de posturi presupun o foarte mare libertate de decizie, pentru a se garanta rezultatul aşteptat angajatul trebuie făcut să se identifice într-o măsură cât mai mare cu obiectivele şi cultura organizaţiei.

 

Managerii în mod special sunt vizaţi. Nu de puţine ori se întâmplă ca îndoctrinarea acestora să se facă "din mers", prin copierea unor comportamente ale managerilor din poziţii ierarhice superioare. Este o îndoctrinare să-i spunem anarhică, deoarece se raportează la oameni şi nu la principii, valori, norme general acceptate. Acesta este motivul pentru care angajaţii aflaţi în poziţii de conducere trebuie să fie integri moral şi profesional. Ei reprezintă nişte modele care vor fi lesne copiate de către subalternii lor, pe parcursul unui proces de socializare/îndoctrinare mai mult sau mai puţin controlat.