Data publicarii: 24.03.2005

Suntem întrebaţi, din ce în ce mai des, care sunt tendinţele pieţei forţei de muncă.
Frecvenţa cu care astfel de întrebări sunt ridicate cu diverse ocazii refelctă două fenomene.

Primul dintre ele se referă la schimbările care se manifestă în piaţă. Până nu de mult puteam vorbi de o poziţie de forţă a angajatorilor în raport cu angajaţii, în sensul în care cei dântâi îşi puteau impune cu relativă uşurinţă condiţiile. Nu putem spune că raportul de forţe s-a schimbat în totalitate. Dar acest lucru s-a întâmplat cu siguranţă pe anumite segmente de piaţă. Este cazul, spre exemplu, segmentului IT, unde angajatorii simt că au teren nesigur sub picioare. Dar, ca şi în cazul IT-ului, mai sunt încă multe alte segmente unde începe să se dea o luptă acerbă pentru câştigarea şi păstrarea celor mai buni candidaţi.

Cel de-al doilea fenomen, poate mai puţin conştientizat ca atare, este lipsa cronică de informaţie despre piaţa muncii. Ne ajută prea puţin datele statistice oficiale: rata şomajului, salariul mediu brut, ceva date legate de migraţia forţei de muncă, altele privind salariul mediu brut pe ramuri ale economiei şi cam atât.
Toate astea sunt ca şi cum am avea în faţa ochilor o imagine a României privită din satelit.

Lipsesc aproape cu desăvârşite studiile calitative, cele care să scoată la suprafaţă motivaţiile care stau la baza comportamentelui în muncă. Lipsesc sondajele de opinie profesioniste axate pe teme "fierbinţi" cum ar fi motivaţia şi atitudinea faţă de muncă, factorii care influenţează performanţa, aspiraţiile privind cariera, aşteptările faţă de angajatori, etc. Lipsesc studiile generale dar şi cele orientate pe anumite segmente ale pieţei muncii. Cu alte cuvinte, nu avem mai nimic care să ajute - angajatori şi angajaţi deopotrivă - în luarea unor decizii fundamentate.

Sigur, toate aceste studii costă. Există insituţii private care culeg informaţii din piaţă, o prelucrează şi o vând pe bani grei. În legătură cu ele se pune în discuţie credibilitatea, ştiut fiind că studiile sociologice presupun o metodologie riguroasă şi experţi pe măsură.

Ne întrebăm însă unde este preocuparea Ministerului muncii, al Ministerului Educaţiei, al Agenţiei de ocupare a forţei de muncă şi a altor instituţii publice care ar trebui să aibă un rol activ în sondarea opiniei publice. În timp ce la nivelul Uniunii Europene statistica oficială în domeniul social are o dinamică extraordinară, în România nu se întâmplă mai nimic. Dacă dorim să aflăm ceva despre ce se întâmplă în România, avem mai multe şanse să aflăm dacă accesăm site-urile diferitelor insitituţii europene. Vom afla, spre exemplu, care este nivelul muncii la negru, care este situaţia sistemului de sănătate, care sunt tendinţele în formarea continuă, etc.

Poate că statul consideră că suntem prea săraci pentru a cheltui banii pe studii sociologice. Preferă să stea cu mâna întinsă la fondurile europene pentru a mai realiza un sondaj sau o anchetă care sunt de regulă solicitate tot de instituţiile europene. Această atitudine pasivă pune serios sub semnul întrebării capacitatea instituţiilor statului de a previziona, anticipa şi interveni oportun pe piaţa forţei de muncă. Mai adăugăm aici şi un dezinteres profund faţă de actorii de pe piaţa muncii (angajatori, angajaţi, agenţi furnizori de servicii), faţă de dreptul acestora de a fi informaţi şi îndrumaţi astfel încât să poată lua cele mai bune decizii.

În efortul susţinut de a culege informaţii utile pentru clienţii noştri, am descoperit, pe site-ul CASMB (Casei de Asigurări de Sănătate a Mun. Bucureşti), o iniţiativă lăudabilă ca intenţie: iniţiereade către CNAS, în luna noiembrie a anului 2004, a unui sondaj pentru evaluarea serviciilor de sănătate. Tot resul însă este mai puţin lăudabil şi anume:

• anunţul privind respectiva iniţiativă apărea într-un număr de revistă electronică dedicată angajaţilor CASMB (cu alte cuvinte nu era prezentat sub forma unui comunicat oficial)
• din noiembrie 2004 nu s-a mai întâmplat nimic, în sensul în care rezultatele acestui sondaj nu au fost făcute cunoscute, cel puţin pe site-ul CASMB.

Interesul nostru pentru acest sondaj este foarte mare, deoarece el îşi propunea să afle, printre altele:

• percepţia asupra serviciilor furnizate de sistem
• timpul de aşteptare la cabinetul medicului de familie
• orarul unităţilor medicale
• plata contribuţiei

În consecinţă, vom face eforturi pentru a afla şi a face publice rezultatele acestui sondaj.