Data publicării: 11.03.2005

Este la modă să fii creativ. Este la modă să ai angajaţi creativi, să incluzi în fişa postului cerinţa de a fi creativ, să condiţionezi angajatul să aibă idei originale. Se pare chiar că poţi fi evaluat după bogăţia de idei de care faci dovadă...

De ce ar fi creativitatea o trăsătură de caracter atât de specială încât trebuie să fie căutată cu atâta asiduitate? Aşa după cum studiile o arată, oamenii se nasc creativi, şi o dovedesc din plin în perioada copilăriei, mai exact până în jurul vârstei de 6 ani. După care, supuşi constrângerilor sociale care au ca element definitoriu cuvântul "nu", oamenii încep, conştient sau nu, să-şi piardă imaginaţia creativă. Este un fel de a spune că creativitatea, în foarte multe cazuri, este intrinsec legată de contextul social în care ar trebui să se manifeste.

Creativitatea, oricum am lua-o, reprezintă o abatere de la o normă. Iată motivul real pentru care oamenii "uită" atât de des să fie creativi: sunt mult prea preocupaţi de a fi "în rând cu lumea", sau de a fi "în trend". În acest efort de conformare devine foarte posibil să nu mai conştientizeze barierele pe care societatea le pune în calea creativităţii lor native.

Revenind la vânătoarea de "capete" creative, ea se va dovedi lipsită de finalitate dacă nu este înţeles şi evaluat corect contextul în care are loc acest proces. Pot fi luate în discuţie 7 tipuri de bariere care, toate, induc anumite automatisme de gândire care împiedică manifestarea deplină a creativităţii:

1. Barierele perceptuale au în vedere, aşa cum le zice şi numele, capacitatea de percepţie, modul în care indivizii interpretează ceea ce văd, aud, miros, simt.
2. Barierele emoţionale au în vedere, spre exemplu, comportamentul indivizilor atunci când fac parte dintr-un grup. Studiile au arătat că, de regulă, în astfel de cazuri oamenii sunt mai rezervaţi, mai puţin dornici de a încălca normele grupului şi de a face opinie separată.
3. Barierele asociaţionale sunt legate de experienţele anterioare ale individului şi, în special, de cele din copilărie. Intră în discuţie acele experienţe care au generat în timp anumite inhibiţii sau stereotipuri de gândire şi comportament.
4. Barierele culturale intervin de foarte multe ori în modul în care sunt abordate şi rezolvate problemele şi care poate fi specific unei societăţi anume sau categorii sociale. Uneori aceste bariere se suprapun peste cele perceptuale.
5. Barierele profesionale sunt cele care îşi pun amprenta asupra raţionamentului şi se datorează algoritmului de gândire impus de specificul unei profesiuni. Nu degeaba se vorbeşte, mai în glumă mai în serios, de "defect profesional", cu trimitere la modul în care este analizată sau rezolvată o problemă.
6. Barierele intelectuale au în vedere aşa numita "superintelectualizare", care face îi face pe oameni incapabili să găsească soluţii simple, de "bun-simţ" la anumite probleme. Dimpotrivă, aceştia vor avea tendinţa de a complica nejustificat atât problema în sine cât şi procesul de rezolvare a problemei.
7. Barierele impuse de mediul înconjurător se referă la disconfortul fizic şi psihic datorat condiţiilor de mediu: condiţiile de microclimat, poziţia de lucru, privarea de somn, presiunea timpului, etc.

Fiecare profesie se "bucură" de bancurile şi de vorbele ei de duh. Ele nu fac decât să scoată în evidenţă stereotipurile care domină o anumită profesie, cu trimitere evidentă la barierele enumerate mai sus. Suntem oare creativi atunci când decidem ca de marketing să se ocupe un inginer? Sau suntem oare nebuni, inconştienţi, sinucigaşi?

Poate că suntem puţin din toate. În efortul tot mai mare de a găsi şi exploata filonul creativ al oamenilor din organizaţie, încercăm conştient sau nu să ocolim barierele. Este deja un loc comun părerea că, pentru a beneficia de o viziune nouă asupra unei probleme, este nevoie de un consultant din afară: din afara organizaţiei, din afara ţării, continentului şi, dacă am putea, din afara planetei...
Şi iată cum găsirea persoanei creative devine la rându-i o problemă de creativitate...cu alte cuvinte, totul devine o poveste fără de sfârşit...

Dar pentru că noi trebuie să punem punct undeva - cel puţin deocamdată, vom încheia spunând că tema creativităţii generează cel puţin le fel de mult interes ca aceea a leadershipului, şi, evident, asocierea nu este întâmplătoare. Noi vom încerca, treptat, să trecem de bariera intelectuală şi să privim lucrurile în simplitatea lor.
Iată câteva adevăruri simple, pe care le vom detalia în cadrul unor articole viitoare:

• un individ nu poate fi tot timpul şi în orice context creativ
• ideile creative sunt peste tot acolo unde sunt oameni; trebuie doar să fii pregătit să le recunoşti şi să le exploatezi; adică să fii creativ pentru a recunoaşte creativitatea...
• creativitatea este în multe cazuri asociată, conform unor studii ştiinţifice, cu ADHD (attention deficit hyperactivity disorder) şi cu personalităţile maniaco-depresive
• potenţialul creativ este mult diminuat de privarea de somn
• creativitatea nu este un produs de-a gata; este un proces continuu care cere o permanentă preocupare şi susţinere.

Lecturi recomandate:

1. http://borntoexplore.org/cramond.htm - un studiu despre relaţia dintre ADHD şi creativitate; pe scurt, deficitul de atenţie este un "defect" neurologic datorat structurii particulare şi chimiei creierului şi se manifestă prin: incapacitatea de a se concentra pe o singură sarcină, hiperactivitate, temperament dificil, abilităţi sociale scăzute, rezultate proaste pe parcursul studiilor. În acelaşi timp, ADHD determină ca indivizii care suferă de acest sindrom să fie mai deschişi către experimente, mai flexibili, mai dispuşi în a-şi asuma riscuri, au abilităţi crescute în a administra probleme complexe.
2. http://clearinghouse.mwsc.edu/manuscripts/404.asp - un studiu realizat în scopul stabilirii corelaţiei dintre creativitate şi personalităţile maniaco-depresive; pe scurt, maniaco-depresivii manifestă un comportament bipolar, care presupune schimbări în extreme ale stării de spirit, modului de gândi, vitalităţii, comportamentului general.
3. http://www.cnn.com/2004/HEALTH/01/21/sleep.creativity.ap/ - un studiu realizat de specialiştii germani asupra efectului pe care privarea de somn o are asupra creativităţii
4. http://courses.ed.asu.edu/kerr/measuring_creativity.rtf - un studiu despre măsurarea creativităţii în teorie şi în practică; o prezentare a principalelor teste folosite în evaluarea creativităţii

Liliana Bolan
B&B Expert Com